|
iuliana little Angel


Data inscrierii: 16/Noi/2008 Mesaje: 10 Localitate: in bratele lunii
|
Trimis: 03/04/2009 16:32 Titlul subiectului: o pala amintire |
|
|
o pala amintire
unde sunt?
de ce dispari din mintea mea
sunt intrebari pe care mi le pun acum
in jur peisajul sangeriu imi strapunge inima
rasuflarea-mi e taiata
rochia neagra , mangaie pamantul imbibat cu sange
adunand frunzele ruginite ,
desenand urme in nisip.
privesc traumatizata lumea..,
cad unul cate unul
toti morti in urma mea
cerul n-a mai fost asa de la moartea Domnului
picioarele inghetate ma conduc spre o alee
nu stiu unde ,
dar simt cum o picatura rece
aluneca incet
de la ochi pana la barbie
vantul imbratisandu-ma
pe pamantul rece si taios ma pune...
s-a spart ...ceva s-a spart in mine
ma intorc spre soare
nu e a disparut....s-a spart
vad cum cioburi feonixii (phoenixii)
spre pamant se indrapta
alte lacrimi imi acopera ranile
ce e asta?
ce s-a intamplat cu omenirea mea?
mai devreme era totul perfect
acum sunt fum si amintiri
fug speriata si crispata sa ma ascund
la umbra unui copac stravechi gasesc adapost
orele atat de repede trec
in cat le asociez cu secunde
de ce nu-i nimeni imprejur...?
ca unui copil mic si pierdut
incepe sa imi fie dor..
nici tu numai esti aici sa imi alini tristetea
te-ai pierdut si tu in amintiri si clipe
te-ai pierdut de mine
m-am pierdut de tine
si lumea s-a pierdut de noi...
o noapte fara sfarsit
suspine dulci
saruturi nencetate
imi depui fara a te gandi ca ma doare ,
sa vad cum ma descoperi din priviri
.............
raceala din inima ta
nu-mi lasa loc,
nu-mi da voie ,
sa te opresc ,
ma ti strans in brate
mainile iti sunt inclestate
pe mine ca pe trofeul mult dorit
scaldat in razele lunii
corpul tau devine o pala umbra
asternuta peste corpul meu ..
amortit si sfios
pierdut in atingerile tale ,
prizonier al vointei tale ,
a poftei tale de sange si teroare
eu pe de alta parte am devenit
fara a-mi da seama o ...marioneta
a cui? pentru ce ?
nu stiu
dar ceata ce mi-a acaparat memoria
m-a atacat precum un drog
nu mai simt.....absolut nimic
ridicandu-ma mecanic de langa tine
incerc sa invat din nou sa merg
doar pentru a scapa din acest dans fara sfarsit
dar prea tarziu
de talie usor ma prinzi
si de perete ,corpurile noastre se sprijina
pentru a continua dulcea tortura
pe care doar razele soarelui
o pot distruge
dar pana atunci mai e mult
prea mult pentru a putea indura ....la nesfarsit
sper ca va plac si poeziile de genu asta " border="0" /> " border="0" /> " border="0" /> |
|