Ochii terorii-part I

shadow666 · Trimis: 06/07/2007 15:03 Titlul subiectului: Ochii terorii-part I

nu-s prea buna al scris dar incercarea moarte n-are

Cap 1 - Un inceput ciudat...

Light Lumier City...un oras mizerabil, cu criminali nascuti din ura si sange. Era 15 septembrie 6660. Apocalipsa era aproape. Nimeni nu mai avea sperante ca va mai exista viata pe pamant. Vantul adie usor pe strazile intunecate facandu-si simtita prezenta. Covorul toamnei era asternut, iar din el se desprinse un ghemotoc de frunze ce zbura...zbura inspre portile celei mai stranii scoli din Light Lumier City. Era veche, trista, ciudata, acoperita pe la geamuri de perdele de iedera. Numarul de elevi era acelasi...666. El nu a scazut sau urcat niciodata.
Ghemotocul ''zburator'' se opri la poarta scolii pe...unul dintre obrajii firavi si plapanzi ai unei fete. Ce frumusete invaluita in tristete. Avea o privire atat de patrunzatoare. Parca cersea libertatea de a trai. Dorinta ei nu cunostea limite. Ochii ei de smarald erau partial acoperiti de breton. O bentita il delimita de restul parului saten si cumplit de lung. Suvitele i se revarsau peste umerii delicati, acoperindu-i trupul. Era inalta, cu forme bine definite,ochi cu gene destul de lungi si dese. Astea ii dadeau un aer misterios. Mai avea si unghiile foarte lungi... de aceea i se mai spunea ''pisicuta''. O clipa inchise ochii si se ruga sa inceapa ploaia.
-Atentie, atentie! Toti elevii si profesorii sunt rugati sa mearga in clasele lor! se auzi o voce ragusita din multimea de voci.
Nori grei de ploaie se stranse deasupra scolii, amenintand cu fulgere. In clasa cu numarul 6 se afla fata cu unghiile foarte lungi, alaturi de colegii ei galagiosi si alaturi de colega ei de banca, Minarato. Diriginta facea prezenta:
-Itari Istar?
Minarato ii dadu un ghiont colegei sale ca sa raspunda, dar aceasta ramase la fel de indiferenta, asa ca raspunse in locul ei:
-Este prezenta!!!
Minarato era o fata linistita, frumoasa, cu o fire vesela, dar extrem timida. Doar uneori era tacuta si medita, cel mai bun fiindu-i intunericul. Iubea rockul, si era o rockerita adevarata. Doar ca infatisarea ei prea ''cuminte'' nu prea lasa de dorit. Ea spera ca intr-o zi sa poata purta semnul rockerilor pe gat, asa cum era normal, pentru a se putea recunoaste intre ei.
Ea o privea pe Itari care se uita abatuta la baiatul cel nou de langa diriginta. Era blond, cu ochii negri, inalt, cu o cicatrice pe gura si cu o bentita pe frunte cu...un semn ciudat...parca era o umbra. Un ranjet ii aparuse pe chipul sau, iar privirea sa glaciara i se strecura usor prin lumina obscura a clasei, oprindu-se asupra unuia din cele mai frumoase ghivece ale clasei. Atunci, se porni pe loc ploaia. Un fulger despica cerul, iar un tunet zgudui scoala. Lumina se stinse. Poc! iar dupa aceea se aprinse becurile. Ghiveciul cazu jos si se sfarama in mii de bucati minuscule. Toti copii stateau in banci infricosati. Desi de la prima banca din fata clasei aveai de mers vreo 20 de metri pana-n spatele clasei, privelistea din posterior se vedea perfect. Era macabru. Pamantul proaspat udat era asezat intr-o forma...bizara...parca era un corp de baiat sfasiat de lanturi. Gatul si piciorul stang erau taiate si atarnate langa. Parca se vedea sangele siroind incet. Cate un strop parca cadea in abis. Toti priveau, dar nimeni nu avea curajul sa spuna ceva. Doar Itari si noul baiat priveau nepasatori. Se pierdeau in priviri, se cufundau tot mai adanc.
Orele trecura repede. Clopotelul suna prelung precum un muget surd. Ploaia nu incetase. Era o ceata stravezie ce inghitea orice suflet. Toti copiii iesisera din scoala indreptandu-se inspre masinile celor ce le zambeau familiar. Doar Itari si noul ei coleg priveau cerul ca albastrul de metil. Amandoi pasira deodata prin apa ce se stranse amenintator. Cei doi mergeau incet, doar Itari fiind cu privirea plecata. Parul ei extrem de lung incepu sa se scurteze, transformandu-se intr-un coc. Colorație albastra a ochilor se completa împlinit cu suvitele blonde. Acesta era cel mai de pret dar din nastere: schimbarea culorilor si lungimii parului, si transformarea ochilor dupa starea sa spirituala si emotionala. Noul coleg o privea cu acelasi ranjet pe fata. Ajunsera la casa lui Itari. Cand sa paseasca pe poteca ingusta si mohorata ce ducea inspre casa ''parintilor'' ei, Bakura, noul coleg, vorbise pentru întâia data:
-Va fi o noapte foarte lunga. Si porni amandoi in directi diferite. Cand sa intre in casa, Itari mai intoarse capul odata dupa noul coleg dar, desi acesta mergea incet, ceata il inghitise.

astept laude si critici(in special) fiecare bazate pe justificari....va rog.....sa-mi spuneti daca sa mai continui, pt ca am si a doua parte facuta...ciao
_________________
[URL=http://www.imagehosting.com] Ochii terorii-part I Ochii terorii-part I

Ochii terorii-part I Ochii terorii-part I

[/URL]

Mandy · Trimis: 06/07/2007 15:10 Titlul subiectului:

bravo e ffff fascinant abia astept capitolul II

shadow666 · Trimis: 18/07/2007 17:38 Titlul subiectului:

Cap II - Pe aripile noptii

Zbang!!!
Usa se dadu cu putere de perete, din asta rezultand o dezmembrare totala a ei. Aaaaaa. Pardon, ce mai ramasese din ea. Itari intra in casa uda leoarca din cap pana-n picioare. De dupa usa daramata jos aparu un copil, mai exact un baietel de vreo 8-9 anisori, cu o fata ce cerea ingrijiri medicale, fiindcă clanta ii venise de hac nasului mutat din loc.
-Maaaaamaaaaa!!!!!!
-Mama nu e acasa asa ca nu ai cui sa ma parasti, si nu ai invatat ca atunci cand vin acasa sa nu stai dupa usa ca sa ma sperii? Dar stai!!! Mi-am adus aminte ca ultimul tau neuron functionabil e gata sa intre si el in hibernare, si asa capatana aia a ta e goala, poate umpluta cu tarata!!! zise Itari
Bietul baietel se apuca de plans si mai tare. Era blond, cu ochii portocalii, scund, cu un semn din nastere; un trandafir pe glezna. Uneori era un baiat angelic, alteori o adevarata pacoste pentru Itari. Satisfacuta pana peste masura de faptul ca il facu sa planga pleca in camera ei, mai întocmai in mansarda.
Era ca un altar dedicat zeului Hades. Avea cateva desene lipite pe pereti cu gorgona, meduza si cerber, cainele cu trei capete al lui Hades ce pazea intrarea din mulțimea de dincolo. Pe tavanul instelat cu stele fosforecente era un desen in grafiti, si dedesubt era desenata Cora-Persefona, una din zeitele ce locuia in lumea de dincolo. Itari deschise incet usa. Un curent usor ii trecu prin par, iar o lumanare ardea intr-o lumina incandescenta, imprastiind un miros de mar acrisor cu unul de ciocolata calda. Pe rand, Itari isi dadu jos bluzita, apoi pantalonii, ca la sfarsit sa isi de-a una in cap ca nu se descaltase...de asta isi dadu asa de greu nadragii jos??? Dupa ce se modifica intr-o rochita de seară alb-negru, se apuca sa citeasca despre sufletele oamenilor in taramul de jos.
Se spune ca exista strigoi ce se preschimba in oameni, venind in lumea lor, si luand anumite suflete pentru a face o armata ce distrugeau oamenii prin cele mai crude metode. Ei, noaptea, veneau in visele lor, traumatizandu-i pe viata, in cel mai rau caz, devorandu-i prin vise. Asa traiau strigoii, hranindu-se prin temerile oamenilor. Ba chiar uneori se intreceau intre ei ca spunand care suflet e mai chinuit, mai speriat, mai gustos. Il desfaceau incet si cu grija cu susținerea limbii lor destul de lungi si fierbinti ce arde orice, in urletele chinuite ale victemelor. Le scoteau ficatul care il prajeau in lava vulcanilor, intestinul ce-l foloseau drept lasou pentru prinderea sufletelor ce fugeau, sangele era bautura divina; asa cum ambrozia si nectarul sunt pentru zei, asa si pentru strigoi, sangele si muschii sunt delicatese. Inima era luata si stoarsa intr-un cazan al tuturor viselor diavolesti. Itari era incantata de lucruri paranormale ca acestea. Incet, incet ii veni si ei somnul. Cand se puse in pat isi aduse aminte de vorbele lui Bakura ''V-a fi o noapte extrem de lunga''. Un solitar gand nu o lasa in pace; numele ''Bakura''. Ii vazuse traducerea undeva. Ce insemna? Atunci zvrrr! Un corb violet, cu alb si cu ciocul negru deschise geamul si intra in camera. Un scris ciudat aparu pe perete. Era un scrijelit sumbru, ce iti inunda urechile de o melodie stranie. Scria ''Bakura = L _ _ _ _ _ r''. Ce insemna asta. Itari insa era prea obosita ca sa se mai gandeasca la asa ceva. Adormi pe loc. Dar noaptea avea sa foarte lunga. O umbra radea rautacios intr-un colt si apoi se indrepta inspre patul fetei. Ii intra in corp. Un nou vis se rula in mintea lui Itari. Se afla intr-o balta de sange, cu un cutit in mana si niste lanturi cumplit de lungi, la capete cu niste carlige. In fata sa se afla cineva care plangea. Ea se repezi taindu-i gatul si un picior. Lanturile sari in sus si... Itari se trezi brusc lac de sudoare.
-Ce a fost asta?
Ridicandu-se din pat, se indrepta inspre toaleta de la parter, dar...zzzz. Un curent rece ii destepta un fior ciudat. Se opri, si apoi cazu. O pata mare neagra incepu sa iasa din ea si sa se tarasca pe jos. Incepu sa-i curga sange de la zgarietura de la cap. Un miros dezgustator inunda camera prin care se auzeau pasi apasati. O urma de gheara se contura pe fata fetei. Niste colti isi facu aparitia de nicaieri. Mana fetei se misca incet in aer si se aseza pe piept. Un cutit patat aluneca usor pe gatul lui Itari. Incet, incet, ca un scartait infernal ce iti zgaria urechile. Un sunet frenetic.
Luna cu suvitele ei argintii lumina camera, patrunzand in intunericul obscur al noptii.

To bE ConTInUed
_________________
[URL=http://www.imagehosting.com] Ochii terorii-part I Ochii terorii-part I

[/URL]

H3Ll`GrL · Trimis: 12/08/2007 10:38 Titlul subiectului:

Wow ii super,mai vrem .Cand apare bucată aIIIa? :-D